Memorarea informațiilor necesare pentru examene sau profesie

Am descoperit în articolul precedent faptul că, indiferent de persoană, creierul uman nu deosebește imaginile reale de cele închipuite. Combinând acest postulat cu principiul dovedit conform căruia reținem cu o ușurință debordantă imaginile bizare, ieșite din comun, am descoperit împreună primele secrete ale unei memorări nu numai ușoare, dar și temeinice și de lungă durată: imaginile, imaginația ce le transformă în imagini bizare și asocierile ce le ordonează și le leagă unele de altele.
Aprofundând tehnica legăturilor sau a conexiunilor, astăzi ne vom ocupa de memorarea unor cuvinte abstracte, ce aparent nu pot fi imaginate cu ușurință (I). Continuând linia argumentativă în mod firesc, în partea secundă a expunerii vom evidenția modul practic prin care elevii, studenții sau cei ce exercită diferite profesii pot folosi tehnica legăturilor în avantajul și profitul lor temporal și pecuniar (II).

I. Tehnica legăturilor și memorarea cuvintelor abstracte
Astfel cum am observat în descrierea anterioară, nu este dificil să ne imaginăm termeni precum "pâine", "ouă", "portocală", etc. Aceștia ne trimit imaginația către forme, culori și texturi concrete, pe care le întâlnim în viața de zi cu zi. De asemenea, folosind tehnica legăturilor, este ușor să ne imaginăm interacțiuni ciudate între un "ardei gras" și o "cană" sau o "cană" și o "portocală".
Apropo, vă mai amintiți asocierile din articolul precedent ? Știți că primul termen era pâinea aburindă, din care mustea laptele, turnat peste ouă, etc. Vedeți ce simplu este, chiar după o săptămână în care nu ați revenit asupra imaginilor ?
Însă o problemă reală cu care ne putem confrunta în practică este memorarea termenilor ce caracterizează noțiuni abstracte, ce nu pot fi imaginate cu ușurință din simplul motiv al absenței unei forme, culori sau texturi în viața reală. Cum oare putem să memorăm termenul libertate, dacă niciodată nu ne-am confruntat cu o imagine concretă a libertății ? În acest context, următoarea listă de termeni apare ca fiind greu de imaginat/asociat/memorat:

imaginație, anxietate, libertate, dihotomie, abstract, capriciu, feeric.

De fapt, imaginația ne va ajuta și de această dată, folosindu-se însă de sprijinul inventivității. Chiar dacă termenii abstracți sunt dificil de memorat, trebuie doar să schimbăm optica imaginației noastre și să folosim o altă tehnică binecunoscută în sistemele mnemotehnice, respectiv tehnica substituirii.
Concret, vom analiza fiecare cuvânt în parte din prisma asemănărilor semantice sau simbolice pe care ni le inspiră.
Imaginația poate fi reprezentată de imaginea personajului Smeagol din Lord of the rings sau de orice alt personaj fantastic, plăsmuit de imaginația umană.
Anxietatea o putem reprezenta amintindu-ne de starea pe care o aveam în copilărie, așteptând să intrăm în cabinetul doctorului stomatolog. Vom avea, deci, propria imagine într-un hol de așteptare, aducând în plus însăși starea de anxietate și neliniște pe care o resimțeam în acele momente.
Libertatea poate fi reprezentată simbolic fie de Statuia Libertății, fie de ziarul cu denumire omonimă de pe meleagurile autohtone.
Dihotomia reprezintă o diviziune în două părți a unei anumite noțiuni. De această dată putem să ne folosim nu de un simbol, ci de însăși construcția termenului: ne imaginăm un dihor albastru atacând un om, cuvintele "dihor" și "om" fiind suficiente pentru a ne aminti de termenul dihotomie.
Abstract poate fi memorat prin amintirea tracului resimțit de un actor (sau poate de noi înșine) pe scenă, caracterizat prin dureri în abdomen (în engleză, abs). Această imagine este suficientă pentru a lega cuvântul abstract.
Capriciul poate fi reprezentat simbolic pur și simplu printr-o pizza Capriciosa.
În fine, termenul feeric poate fi apropiat fonetic de cuvântul frezie, căruia îi adăugăm un "e" în plus, rezultând "freezie", deci un cuvânt asemănător cu feerie.
Amintim din nou faptul că cele mai bune asocieri sunt cele personale, iar imaginile și simbolurile folosite mai sus au fost create exclusiv cu scop didactic.

Odată înarmați cu aceste imagini, vom folosi tehnica legăturilor explicată în articolul precedent pentru a forma asocieri bizare ce vor fi reținute instantaneu, practic fără efort, pentru o perioadă îndelungată de timp.
Așadar, Smeagol (imaginația) ne întinde o bomboană în timp ce așteptam neliniștiți să intrăm în consultație la doctorul stomatolog (anxietatea). Mulțumindu-i pentru amabilitate, îi oferim la rândul nostru ziarul Libertatea (libertate) și îl invităm să-l deschidă direct la pagina 5. Deodată, în holul de așteptare își face apariția un dihor albastru care atacă fără motiv un om aflat pe scaunul de lângă noi (dihotomie). Fiind actor în propria noastră poveste, avem trac și resimțim o durere în abdomen (abstract), dar același Smeagol ne salvează întinzându-ne o pizza Capriciosa (capriciu). Ușa cabinetului se deschide și doctorul stomatolog ne întinde și el o freezie, în chip de prietenie (feerie).

Observați faptul că am legat toate cuvintele într-o poveste bizară, folosindu-ne de tehnica povestirii (pe care o vom aprofunda în articolul viitor). Cert este însă faptul că am legat prin asocieri puternice toți termenii abstracți, simbolurile sau reprezentările din povestea noastră permițându-ne să-i redăm în ordine sau de la cap la coadă.
Reamintim importanța formării unui film mental cât mai real, cu imagini cât mai bine conturate și colorate.

II. Aplicarea practică a tehnicii legăturilor
Oricât de interesantă este posibilitatea de a forma imagini mentale ce redau liste întregi de termeni concreți sau abstracți, majoritatea dintre noi suntem angrenați în activități academice sau profesionale ce implică utilizarea practică a memoriei, pentru a ne ajuta în activitățile noastre zilnice.
Utilitatea practică a memorării unor cuvinte concrete am explicat-o în expunerea anterioară, aceste cuvinte putând fi însăși lista noastră de cumpărături.
Cât despre termenii abstracți de mai sus, ce ați zice dacă aceștia ar reprezenta principalele idei pe care un student la sociologie le expune în cadrul referatului său oral, prezentat în fața unei comisii de examen ? În loc să memoreze mecanic întreg referatul, este suficient să-și amintească povestea de mai sus pentru a dovedi că imaginația este încă importantă în societatea contemporană, mulți oameni încercând un sentiment de anxietate față de acapararea tehnologică din ce în ce mai vastă, motiv de pierdere a libertății de gândire și de formare a unei dihotomii false a capacității omului de a percepe societatea și rolul său. Deși ne îndepărtăm de ceea ce este abstract, studentul consideră că nu este vorba decât de un capriciu și nu va dura mult până ce oamenii vor fi cuprinși de feeria descoperirii propriilor capacități cognitive.

Bineînțeles, referatul poate fi mult mai amplu, dar ideile principale pot îmbrăca forma termenilor abstracți din povestea noastră, reținuți de student în ordinea în care va evolua prezentarea sa.

Să ne ocupăm însă și de cei ce se pregătesc să profeseze sau exercită deja anumite profesii.
Student la medicină sau doctor: să presupunem că trebuie să memorați în cadrul cursului de anatomie principalii mușchi ai capului:
Ne imaginăm un mim cu o față tristă (mușchii mimicii), ce mângâie un câine shar pei cu multe cute (mușchii cutanați). Acesta îi mușcă mâna (mușchii masticatori), după care se pleacă scoțând o limbă mare (mușchii limbii). Dintr-odată, câinele este răpit de un extraterestru cu ochii mari și migdalați (mușchii extrinseci ai globilor oculari).
Folosind această metodă distractivă și creând legături bizare, vom reține ușor informațiile necesare pentru examenele de la medicină sau pentru activitatea medicală curentă.

Student la drept sau avocat: în cadrul cursului de drept constituțional, trebuie să memorați izvoarele acestei materii:
Vă imaginați un judecător ce citește cu atenție în sala de judecată micuța carte tricoloră pe care scrie Constituția României. Ușa sălii se deschide și intră președintele actual al Parlamentului, cu mâinile legate la spate (legea emisă de Parlament). În spatele său, un jandarm mascat îl împinge cu o riglă (rigla ne amintește de regulamentele Parlamentului). Din prima bancă din sala de judecată, prim-ministrul actual al României ordonă jandarmului să dezlege mâinile inculpatului (ordonă = ordonanțele Guvernului). În mod surprinzător, judecătorul îi privește pe toți dintr-un tractor pe care se află steagul Uniunii Europene (tractor + steag UE = tratatele internaționale).

În acest fel, orice student sau orice persoană ce desfășoară o activitate poate să memoreze informațiile esențiale pentru dezvoltarea sa academică sau profesională.
Poate că aceste tehnici vi se par amuzante, bizare sau inutile. Poate credeți că memorarea mecanică este mai rapidă sau mai eficientă. Cu toate acestea însă, învățând să aplicați tehnicile de mai sus în cazul situațiilor concrete, rapiditatea cu care le veți utiliza va demonstra eficiența lor în fața memorării mecanice.
Trebuie doar să aveți răbdarea de a utiliza tehnicile și de a găsi asocieri stranii. În timp, avantajele acestora vi se vor arăta cu claritate, câștigând atât stimă de sine, cât și cunoștințe inestimabile.
Încheiem lecția de astăzi cu un citat al unui filosof celebru, care la rândul său se pare că folosea sistemele mnemotehnice: "Memoria este scribul sufletului", spunea Aristotel. Învățând corect tehnicile de mai sus și cele ce vor fi expuse în articolele următoare, veți scrie cu litere de foc ce niciodată nu vor fi șterse.

Cum putem să memorăm mai ușor

Așa cum am văzut în articolul precedent, memoria continuă să aibă și în prezent o importanță covârșitoare asupra fiecărui aspect din viața noastră. Din păcate însă, niciodată nu am fost "învățați să învățăm", încă din clasele primare având obligația de a memora cantități din ce în ce mai mari de informații - poezii, povestiri, formule, etc. - fără să fi fost înzestrați dinainte cu un arsenal corespunzător de sisteme și tehnici care să ne faciliteze întipărirea și redarea informației.
Astfel, am fost nevoiți să ne descurcăm doar cu puterea instinctului, fiind aruncați în marea învolburată a cunoașterii fără a ști cum să înotăm sau cum să folosim forța valurilor în favoarea noastră. Fiecare dintre noi a învățat să memoreze în mod mecanic, pe de rost, înotând astfel împotriva curentului și neștiind că, încă din antichitate, au fost dezvoltate tehnici de memorare ce amplifică modul natural în care creierul uman întipărește și redă informațiile. Astăzi, continuând introducerea în lumea mnemotehnicii, ne vom opri asupra importanței imaginilor (I) și vom deprinde o primă tehnică de memorare: metoda conexiunilor sau a legăturilor (II).

I. Memoria, imaginile și imaginația
Un principiu cunoscut de mai bine de două milenii și analizat atent în literatura medicală de specialitate statuează faptul că memoria în ansamblul ei funcționează excelent cu ajutorul imaginilor.
Nu este o noutate faptul că închizând ochii ne putem aminti ireproșabil așezarea corpurilor de mobilier din locuința noastră sau din căminul unui prieten. Imaginea acestuia din urmă, invocată mental, ne ajută să-i descriem trăsăturile până în cele mai mici detalii, iar plasarea lui într-un context spațio-temporal comun ne permite să povestim o întâmplare din trecut, văzând-o cu ochii minții asemeni unui film. Toate acestea și multe alte amintiri variate sunt redate cu o fidelitate uluitoare și, mai ales, cu o ușurință ce nu seamănă deloc cu chinurile prin care treceam încercând să ne amintim un vers, o definiție sau o formulă matematică.
Așadar, principiul prezentat în primul paragraf se verifică imediat în practică, fiecare dintre noi având o memorie a imaginilor ireproșabilă, utilizată atât pentru redarea informațiilor, cât și pentru procesele cognitive adiacente gândirii.
Dar imaginile pot fi întotdeauna ajutate de imaginație. Una dintre cele mai remarcabile realizări ale intelectului uman, descrisă totodată și ca o deosebire majoră față de regnul animal, constă în capacitatea de a ne imagina secvențe sau chiar succesiuni imaginale complexe ce nu au avut loc în realitate. Păstrând exemplul de mai sus, cu aceeași ușurință putem să descriem trăsăturile unui prieten imaginar, plăsmuit după bunul nostru plac, putând da naștere unui șir infinit de întâmplări ce nu au corespondent în realitate. Așa au luat naștere cele mai mari realizări ale omenirii, începând cu creațiile literare și terminând cu invențiile prezentului, explicându-se în acest fel și motto-ul proiectului nostru - "imaginația este mai importantă decât cunoașterea".
Imaginația are un rol primordial și în aplicarea tehnicilor de memorare. Deși reținem cu ușurință imaginile, întrucât totul în jurul nostru dobândește o formă vizuală, riscăm să confundăm imaginile pe care le dorim a fi reținute cu cele banale, fără o importanță semnificativă pentru obiectul memorării noastre.
Utilizând imaginația însă, putem să modificăm imaginile și să le atribuim caracteristici ieșite din comun, transformându-le astfel în repere vizuale memorabile.
Revenind la exemplul prietenului nostru imaginar, este evident că trăsăturile sale plăsmuite din imaginație se vor estompa odată cu trecerea timpului, lăsând o urmă vagă asupra chipului pe care l-am creat. Dar oare aceeași soartă o va avea și un prieten imaginar al cărui păr tuns scurt și uniform este de culoare albastră, al cărui chip oval este încadrat de două urechi alungite spre extremități (amintindu-ne de personajul Spock din Star Trek), ce poartă lentile de contact de culoare roșie și are un nas ascuțit ca al lui Michael Jackson, în fine, ce arborează permanent un zâmbet ce ne amintește de Mona Lisa ? Încercați să-l vizualizați !
Evident, un atare prieten imaginar ne va fi greu să-l uităm, chiar dacă nu-i invocăm mental chipul pentru o perioadă îndelungată de timp. Elementele bizare și asocierile ce compun trăsăturile sale îl fac memorabil și, într-o mare măsură, de neuitat.

Am dovedit, așadar, legitimitatea celor doi primi piloni ai unei memorii prodigioase: imaginile și imaginația. În cele ce urmează vom adăuga încă un element important, asocierile, conturând astfel o primă tehnică de memorare - metoda conexiunilor.

II. Metoda conexiunilor sau a legăturilor
Această metodă a fost popularizată încă din anii 1950 de către mnemotehnistul și magicianul american Harry Lorayne. Folosită inițial drept un sistem mnemotehnic introdus printre trucurile de magie, rezultatele spectaculoase l-au determinat pe Harry Lorayne să renunțe la abilitățile sale de magician și să se concentreze pe dezvoltarea acestei tehnici. Până în prezent, Lorayne a oferit nenumărate demonstrații de utilizare a acestei tehnici și a scris peste 10 cărți pe tema dezvoltării memoriei.
Tehnica legăturilor sau a conexiunilor (în engleză, "the link method") pornește de la cele expuse anterior în legătură cu ușurința memorării imaginilor cu ajutorul imaginației, dezvoltând o metodă simplă de a forma conexiuni între elemente ce au sau nu au nicio legătură între ele - indiferent de semantică, fonetică sau alte clasificări.
Celor doi piloni reprezentați de imagini și imaginație le sunt adăugate asocierile, ca adevărate punți de legătură ce ajută întipărirea și redarea informațiilor.
Astfel, dacă ne este dată o listă de zece cuvinte aleatorii, nu trebuie decât să transformăm fiecare cuvânt într-o imagine, pe care o vom lega de cuvântul imediat următor - sau mai bine zis, de imaginea ce reprezintă cuvântul imediat următor. Această procedură va fi utilizată pentru fiecare set de cuvinte în parte, până la epuizarea listei de zece cuvinte. În final, vom obține un lanț (link) format din zece imagini corespunzătoare cuvintelor ce trebuie memorate.
Vom folosi următorul exemplu practic, cele zece cuvinte (sau grupuri de cuvinte) închipuind chiar o posibilă listă de cumpărături.

 pâine, lapte, ouă, mărar, saci pentru gunoiul menajer, zahăr, detergent, ardei gras, cană, portocale.

Pasul 1: atribuim fiecărui cuvânt sau grup de cuvinte câte o imagine reprezentativă. Fiind vorba de cuvinte uzuale, nu ne va fi greu să ni le imaginăm.

Pasul 2: legăm primele două imagini printr-o conexiune bizară, ieșită din comun.
Ne vom imagina o pâine neagră, aburindă, cu o crustă tare pe care se mai văd câteva dâre de făină; în momentul în care rupem pâinea în două, observăm cu uimire că înlăuntrul ei mustește laptele, fiind îmbibată cu acest lichid alb. Astfel, am legat cuvintele pâine și lapte.

Pasul 3: legăm următoarele imagini în același mod neobișnuit.
Laptele aburind curge dintr-o cană peste ouăle aflate în cuibarul de la țară.
Încercând să decojim un ou, descoperim sub coajă fire de mărar.
O legătură uriașă de mărar, personificată, încearcă să intre într-un sac de gunoi menajer, confundându-l cu un sac de dormit.
Sacul de gunoi menajer este plin de zahăr cristalin.
În ceașca de cafea punem, în loc de zahăr, două lingurițe de detergent.
În detergentul din mașina de spălat se lăfăie doi ardei grași verzi și zâmbitori.
Un ardei gras verde a rămas blocat (pentru că e prea gras) într-o cană roșie.
Ne așezăm cana preferată pe o portocală, încercând să o menținem în echilibru.

Veți observa că îndată ce începeți să rememorați lista de cuvinte, folosind asocierile de mai sus, pâinea vă va aminti de lapte, laptele de ouăle din cuibar care au sub coajă mărar, care încearcă să doarmă într-un sac de gunoi menajer, plin cu zahăr, confundat de un băutor de cafea cu detergentul în care se lăfăie ardeii grași, dintre care unul nu mai poate să iasă dintr-o cană, pe care o așezăm tacticos pe o portocală.

Este important să ne utilizăm imaginația cât mai activ, angajându-ne toate simțurile pentru ca imaginile să fie cât mai colorate și mai reale - aducând elementul de bizarerie în realitate.
De asemenea, este important să ne formăm propriile asocieri, fiecare înțelegând bizareria într-un mod propriu. Asocierile de mai sus au un scop exclusiv didactic, fiind menite să expună metoda și nu să înlocuiască imaginația fiecăruia dintre noi.
Odată stăpânită această tehnică, putem să legăm un număr infinit de cuvinte, fiecare amintindu-ne de celălalt atât în ordinea firească, cât și în ordine inversă.
În următorul articol vom aprofunda tehnica legăturilor și vom învăța să o utilizăm și în cazul cuvintelor abstracte, ce aparent nu pot fi imaginate, concentrându-ne pe câteva aplicații practice utile pentru elevi, studenți, doctori, avocați, etc.
Până atunci însă, încercați să folosiți zilnic metoda legăturilor, uitând de pix și hârtie. Fie că vorbim de sarcinile zilnice (casnice sau profesionale), fie că ne referim la cumpărăturile săptămânale, atribuiți câte o imagine fiecărui element și folosiți asocierile pentru a le întipări în memorie.
Exersând zilnic, veți observa o creștere a atenției, o îmbunătățire a memoriei în general și o satisfacție a utilizării capacităților mentale într-o perioadă în care sunt tot mai puțin prețuite.

Importanța memoriei

Este un truism faptul că trăim într-o epocă dependentă de tehnologie. Ceea ce părea imposibil în urmă cu 10 ani devine astăzi banalitate, iar progresul tehnologiei va transforma în realitate cele mai îndrăznețe vise ale omenirii. Însă nu toate realizările epocii moderne echivalează cu progresul nostru personal, ca ființe chemate să evoluăm în primul rând în plan spiritual. Din anumite puncte de vedere, progresul devine regres.
Obiectivul prezentului proiect este popularizarea unor sisteme și tehnici ce în trecut erau considerate o adevărată artă. Memoria noastră, înțeleasă drept capacitate de întipărire, recunoaștere și redare a informațiilor, a fost puternic alterată odată cu evoluția tehnologiei, sistemele și tehnicile atât de prețuite de predecesorii noștri pierzându-și în prezent nu numai atributul artistic, ci și identitatea și recunoașterea socială.
Odată cu apariția și răspândirea dispozitivelor electronice de stocare a informației, am învățat să ne externalizăm memoriile. Zilele de naștere ale prietenilor ? Avem calendare electronice accesibile de pe laptop, tabletă sau smartphone. Numerele de telefon ale cunoștințelor ? Avem telefoane capabile să rețină o agendă cu un număr infinit de intrări. Liste de cumpărături, activități cotidiene, coduri și parole ? Se găsesc suficiente post-it-uri și aplicații ce fac față cu brio acestor sarcini mărunte.
Dacă tehnologia ne face viața mai ușoară, scutindu-ne de corvoada de a reține toate aceste amănunte, la ce folos atunci să reînviem tehnici de memorare aparent anacronice și redundante ?
Trei argumente au stat la baza inițierii proiectului deschis prin această introducere.
1. Fără memorie nu putem evolua, indiferent de direcția pe care o alegem în plan personal sau profesional. De la simpla lectură a acestor cuvinte și până la aplicarea unor ecuații matematice complexe, totul a început odată cu memorarea elementelor ce ne-au permis recunoașterea, redarea și procesarea.
2. Satisfacția cunoașterii nu vine din accesarea sistemelor informatice, ci din capacitatea de a reda și procesa rapid informații pe care le-am acumulat prin propriul efort și le accesăm cu ușurință, ca urmare a aplicării sistemelor de memorare.
3. Aplicarea sistemelor de memorare va îmbunătăți semnificativ toate domeniile în care activăm, indiferent că suntem elevi, studenți, doctori, vânzători, avocați, contabili, etc.
Este un paradox faptul că în sistemul nostru educațional, întemeiat într-o proporție covârșitoare pe capacitatea de memorare, aceste tehnici nu sunt menționate în niciun manual, în nicio etapă a evoluției școlare. Dacă studiul oricărei științe este susceptibil de o metodologie, atunci cu atât mai mult memorarea, ca activitate inexorabil legată de orice studiu, prezintă o importanță primordială.
Deschidem, așadar, calea către cunoașterea și înțelegerea unor sisteme de memorare concepute încă din antichitate și folosite cu succes de unele dintre cele mai mari personalități ale istoriei. Urmând această cale bătătorită de personalități ilustre, vom învăța să ne utilizăm memoria în cel mai eficient mod cu putință, reținând mult mai ușor informațiile și păstrându-le vii oricât de mult timp dorim.
Așadar, prefigurând explicațiile ce vor urma, imaginați-vă că ne urcăm împreună într-o corabie uriașă, la cârma căreia se vor afla, pe rând, Cicero, Seneca, Giordano Bruno sau Toma d'Aquino. Vom naviga pe mări tulburi, vom vizita locuri mirifice și vom așeza ancora în cele mai neașteptate porturi. Pornim într-o călătorie ce nu se va termina niciodată, dar fiecare val peste care vom trece ne va îmbogăți intelectual, spiritual și, de ce nu ?, material, aflând împreună motivele pentru care imaginația este mai importantă decât cunoașterea.